ROLimbă
Discutați o oportunitateContact
Eolian

Parcul eolian: ce este, cum funcționează și cele mai mari parcuri eoliene din România

Ce este un parc eolian, cum funcționează o turbină eoliană, unde sunt parcurile eoliene din România, care sunt cele mai mari și ce aduc CfD și offshore-ul.

Turbine eoliene pe dealuri acoperite de culturi agricole, sub un cer cu nori, cu plopi și pomi izolați în prim-plan
Pe scurt
  • Un parc eolian este o centrală electrică formată din mai multe turbine eoliene, racordate la rețea printr-o stație comună; mărimea lui se exprimă în MW instalați, iar producția în MWh pe an.
  • La 1 ianuarie 2026, centralele eoliene din România aveau 3.136 MW instalați, potrivit Transelectrica, iar între 1 ianuarie și 21 august 2026 au mai fost racordați 496 MW.
  • Aproximativ trei sferturi din capacitatea eoliană dispecerizabilă se află în Dobrogea (județele Constanța și Tulcea).
  • Cel mai mare parc eolian din România este Fântânele-Cogealac, de 600 MW (240 de turbine), finalizat în 2012 în județul Constanța; VIFOR, din Buzău, va ajunge la 461 MW după faza a doua, în 2027.
  • Trei runde CfD au atribuit peste 2,6 GW de eolian onshore, cu prețuri de exercitare între 54,49 și 79,5 EUR/MWh, iar pentru offshore Faza 1 are trei perimetre de 3,1 GW în Marea Neagră, fără licitație lansată la data redactării.

Un parc eolian este o centrală electrică formată din mai multe turbine eoliene care transformă energia vântului în electricitate și o livrează în rețea printr-o stație de transformare comună. La 1 ianuarie 2026, România avea 3.136 MW de centrale eoliene, concentrate în Dobrogea, iar cel mai mare parc eolian din țară rămâne Fântânele-Cogealac, de 600 MW, din județul Constanța. După un deceniu de stagnare, licitațiile pentru contracte pentru diferență (CfD) au atribuit din decembrie 2024 peste 2,6 GW de eolian nou, iar pentru Marea Neagră există acum un cadru legal și o primă fază offshore de 3,1 GW.

Ce este un parc eolian și ce înseamnă energia eoliană

Energia eoliană este energia cinetică a aerului în mișcare. O turbină eoliană o captează prin pale și o transformă în energie electrică. Un parc eolian (în documentele tehnice, centrală electrică eoliană) grupează mai multe turbine pe același amplasament, legate prin cabluri subterane. Pentru operatorul de rețea, parcul este de regulă o singură centrală, cu un aviz tehnic de racordare (ATR).

Mărimea unui parc se exprimă în megawați (MW) instalați, adică suma puterilor nominale ale turbinelor. Producția anuală, în MWh sau GWh, depinde de vânt, pentru că turbinele nu funcționează tot timpul la putere maximă. Parcul Green Breeze din județul Galați are 99,2 MW și o producție anunțată de circa 312 GWh pe an, adică aproximativ 3.150 MWh pe megawatt instalat (calculul nostru, din cifrele proprietarului).

Cum produce electricitate o turbină eoliană

Vântul care trece peste pale creează o forță de portanță, ca pe aripa unui avion, care rotește rotorul (palele și butucul). Rotorul învârte un ax legat de generator, fie direct, la turbinele „direct drive”, fie printr-un multiplicator care crește turația. Generatorul se află în nacelă, carcasa din vârful turnului, și transformă rotația în curent electric.

Un anemometru măsoară vântul, iar controlerul pornește turbina la circa 3-5 m/s și o oprește, pentru protecție, peste aproximativ 25 m/s. Sistemul de pas modifică unghiul palelor ca să controleze turația, iar sistemul de orientare rotește nacela cu fața spre vânt. Cum vântul este mai puternic la înălțime, turnurile mai înalte captează mai multă energie. Din turbine, curentul ajunge prin cabluri la stația parcului, unde transformatoarele ridică tensiunea la nivelul rețelei de 110 kV sau 400 kV.

Diferența dintre generațiile de turbine eoliene este mare. Parcurile românești construite între 2010 și 2014 folosesc în general turbine de 2-3 MW, cu pale de 45-50 de metri. Turbinele montate acum au 6-7 MW și rotoare de 158-175 de metri: Green Breeze are 16 turbine Vestas V162-6.2 MW, iar prima fază VIFOR, 30 de turbine Vestas V162 de 6,4 MW.

Centrale eoliene onshore și offshore: diferențele

Eolian onshore (pe uscat) Eolian offshore (pe mare)
Situația în România 3.136 MW instalați la 1 ianuarie 2026 niciun parc construit; perimetre aprobate în august 2026
Unde Dobrogea, apoi Moldova, Bărăgan și Banat zona românească a Mării Negre
Tehnologie turbine de 6-7 MW la proiectele noi fundații fixe la 55-75 m adâncime în Faza 1
Venituri CfD pe 15 ani, contracte de achiziție de energie (PPA), vânzare pe piață schema de sprijin nu a fost publicată
Calendar proiectele CfD vizează în majoritate 2028 primul megawatt offshore este așteptat în jurul anului 2032

Un parc offshore are nevoie de porturi, nave de instalare, cabluri submarine și de o rețea pe uscat care să preia energia. România nu a construit încă niciun parc offshore, iar infrastructura portuară și navală necesară nu există încă, așa că toate parcurile eoliene aflate în construcție sunt onshore.

Parcurile eoliene din România: câtă putere și unde

Potrivit Transelectrica, centralele eoliene din Sistemul Energetic Național aveau la 1 ianuarie 2026 o putere instalată de 3.136 MW. Cea mai mare parte a fost construită între 2010 și 2014; apoi piața a stagnat, iar în 2025 s-au adăugat doar circa 330 MW. În 2026, între 1 ianuarie și 21 august, au fost racordați 496 MW de capacități noi de energie eoliană, din totalul de 2.514 MW de producție și stocare.

Geografia este foarte concentrată. În studiul pentru vara 2026, Transelectrica a luat în calcul 2.982 MW de putere netă disponibilă în parcurile eoliene dispecerizabile, dintre care 2.262 MW în zona Dobrogea, adică aproximativ trei sferturi. Urmează zonele Băltăgești-Gura Ialomiței (250 MW), Moldova, inclusiv Buzău (240 MW), Lacu Sărat-Smârdan (159 MW) și Banat (71 MW). Dobrogea (județele Constanța și Tulcea) are cea mai bună resursă de vânt, dar și rețeaua cea mai încărcată. Cifrele pieței le actualizăm pe pagina despre energia eoliană în România.

Cele mai mari parcuri eoliene din România

Cel mai mare parc eolian din România este Fântânele-Cogealac, din județul Constanța: 240 de turbine, 600 MW în total. CEZ l-a finalizat în noiembrie 2012, când a racordat ultima turbină, și l-a prezentat atunci drept cel mai mare parc eolian onshore din Europa. Ulterior, CEZ și-a vândut activele din România unui fond administrat de Macquarie, iar în noiembrie 2024 grupul grec PPC a finalizat preluarea portofoliului, care include circa 600 MW de eolian onshore în funcțiune.

Cel mai mare proiect nou este VIFOR. Rezolv Energy a pus sub tensiune în octombrie 2026 prima fază, de 192 MW, din județul Buzău; potrivit companiei, este cel mai mare proiect eolian pus sub tensiune în România în mai bine de un deceniu. Faza a doua, de 269 MW, urmează în 2027 și va duce parcul la 461 MW.

Parc eolian Județ Capacitate Proprietar Stadiu (octombrie 2026)
Fântânele-Cogealac Constanța 600 MW (240 de turbine) PPC (construit de CEZ) în funcțiune din 2012
VIFOR Buzău 192 MW; 461 MW după faza a doua Rezolv Energy faza 1 sub tensiune (octombrie 2026), faza 2 în 2027
Gura Văii, Podu Turcului și Poiana (trei parcuri) Bacău și Galați 305 MW în total OMV Petrom și RNV Infrastructure decizie de investiție (aprilie 2026); prima producție vizată în semestrul I 2027
Gurbănești Călărași 252 MW (42 de turbine GE Vernova) Greenvolt turbine comandate, livrări din 2026
Frumușița, Vector și Pecineaga Nord-Est (trei parcuri) Galați și Constanța 138 MW (23 de turbine Vestas) Eurowind Energy în construcție; punere în funcțiune în semestrul II 2027
Green Breeze Galați 99,2 MW (16 turbine Vestas) Nala Renewables în operare comercială din septembrie 2026
Urleasca Brăila 77 MW (11 turbine Nordex) Scatec (dezvoltat de OX2) în construcție; punere în funcțiune în semestrul II 2028

În dezvoltare mai sunt, între altele, Dunărea Est (300 MW, Rezolv Energy, cu CfD) și Movileni (288 MW, Eurowind, județul Iași). Despre logistica turbinelor am scris în analiza despre cele trei parcuri începute simultan de Eurowind, iar despre finanțarea unui parc nou, în cazul Green Breeze, cu energia vândută către Apple.

Licitațiile CfD pentru eolian: prețuri și capacități

Schema de contracte pentru diferență (CfD) a schimbat economia eolianului. Ministerul Energiei atribuie prin licitație contracte bidirecționale pe 15 ani: când prețul pieței este sub prețul de exercitare, producătorul primește diferența, iar când este peste, o restituie. Schema are un buget de 3 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, iar câștigătorii trebuie să ajungă la operare comercială în 36 de luni, așa că majoritatea parcurilor eoliene atribuite vizează 2028.

Rundă Capacitate eoliană atribuită Prețuri de exercitare
Runda 1 (decembrie 2024) 1.096 MW, 10 proiecte 54,49-77,33 EUR/MWh; medie ponderată estimată de 65 EUR/MWh
Runda 2 (august 2025) circa 1.260 MW, 23 de proiecte 65,17-79,5 EUR/MWh; medie de 73,8 EUR/MWh
Runda 3, doar eolian (decembrie 2025) circa 316 MW 59,95-74,9 EUR/MWh

În total, peste 2,6 GW de eolian onshore au contracte CfD, de circa opt ori mai mult decât s-a instalat în 2025. Spre deosebire de solar, unde media din runda 2 a coborât la 40,46 EUR/MWh, prețurile pentru eolian au urcat între primele două runde. Runda 2 a acoperit doar circa 60% din ținta de 2 GW pentru eolian, așa că a urmat o rundă 3 numai pentru eolian, cu o țintă de 290 MW și un plafon de 80 EUR/MWh. Diferența reflectă costurile cu turbinele, logistica și rețeaua, dar și valoarea mai mare a producției eoliene, explicată în analiza despre a treia licitație CfD pentru eolian.

Eolianul offshore în Marea Neagră: Legea 121/2024 și Faza 1

Legea nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, în vigoare din iunie 2024, a creat cadrul pentru concesionarea perimetrelor din apele românești ale Mării Negre. Pe 27 august 2026, guvernul a aprobat lista perimetrelor: șase zone, de 11,5 GW în total. Faza 1 cuprinde trei perimetre, de 3,1 GW (unul de 1.900 MW și două de câte 600 MW), la adâncimi de 55-75 de metri, potrivite pentru fundații fixe, cu viteze medii ale vântului de 7,7-7,9 m/s la 150 de metri. Pe 31 august 2026, HG 688/2026 a stabilit normele de concesionare și redevențele.

Reguli care contează pentru investitori:

  • un ofertant și afiliații săi pot obține cel mult un perimetru în prima rundă, deci cele trei perimetre vor merge la cel puțin trei grupuri diferite;
  • redevența este de 0,75% din venituri, iar concesiunea durează cel mult 30 de ani, cu o singură prelungire de până la 10 ani;
  • câștigarea unui perimetru nu aduce automat racordarea la rețea, iar schema de sprijin pentru offshore nu a fost publicată;
  • operatorii controlați din afara UE au nevoie de autorizare în baza OUG 46/2022, regimul de examinare a investițiilor străine.

Strategia Energetică 2025-2035 vizează 3 GW de eolian offshore până în 2035, iar Banca Mondială estimează potențialul tehnic al României la circa 76 GW, din care aproximativ 22 GW pentru fundații fixe. La data redactării nu fusese anunțată data primei licitații de concesionare, iar primul megawatt offshore este așteptat în jurul anului 2032. Grila de punctaj și costurile concesiunii le-am detaliat în analiza despre concesionarea perimetrelor offshore.

Cum câștigă bani un parc eolian

Un parc eolian vinde energie electrică pe trei căi, care se pot combina:

  • Contractul pentru diferență (CfD). Prețul de exercitare este fixat pentru 15 ani, indiferent de piață, așa că este venitul cel mai previzibil și cel mai ușor de finanțat. Urleasca, de exemplu, are un CfD pe termen lung cu statul român.
  • Contractul de achiziție de energie (PPA). Un cumpărător corporativ preia producția pe termen lung, la un preț negociat. Green Breeze vinde energia către Apple, iar VIFOR are șase PPA-uri pe termen lung, pentru peste 350 GWh pe an, cu cumpărători precum T-Mobile Cehia și Bekaert. Detalii pe pagina despre PPA-uri și prețurile energiei.
  • Vânzarea pe piață. Energia se vinde pe piața pentru ziua următoare (PZU) a OPCOM, pe piața intrazilnică sau prin contracte bilaterale. Prețul mediu pe PZU a fost de 150,51 EUR/MWh în ianuarie 2026, de 109,56 EUR/MWh în mai și de 122,99 EUR/MWh în iunie. Venitul poate fi mai mare, dar este și mai volatil.

Contează și profilul de producție. Eolianul produce și noaptea, iarna și în vârful de seară, când solarul lipsește și prețurile sunt în general mai mari, așa că prețul capturat (media prețurilor din orele în care parcul produce) tinde să fie mai mare decât la solar.

Ce verifică investitorii la un parc eolian

Înainte de a cumpăra, finanța sau construi un parc eolian, investitorii verifică de regulă:

  1. Racordarea la rețea. ATR valabil, capacitate alocată și calendarul întăririi rețelei. Din 21 mai 2026, Ordinul 15/2026 al ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) cere o garanție de participare de 20.000 EUR/MW la alocarea capacității, iar Transelectrica alocă anual capacitatea pe zone. Movileni arată riscul: are ATR din august 2025, dar racordarea în 2030 depinde de întărirea rețelei. Detalii pe pagina despre racordarea la rețea și în analiza despre licitațiile de capacitate pentru dezvoltatori.
  2. Resursa de vânt. Măsurători pe amplasament și o estimare independentă a producției, pe care băncile își bazează finanțarea.
  3. Autorizațiile. Autorizația de înființare emisă de ANRE, documentația de urbanism și de mediu și autorizația de construire.
  4. Contractul de turbine și service-ul. Garanțiile de disponibilitate, durata service-ului și accesul la date: Eurowind are cu Vestas un contract de service pe 20 de ani, iar la Urleasca Nordex are unul pe 35 de ani.
  5. Logistica și construcția. Palele noi au 78-86 de metri, așa că drumurile, podurile, macaralele și porturile (Constanța, Galați) se verifică din timp, iar calendarul EPC trebuie să încapă în cele 36 de luni ale CfD.
  6. Veniturile și riscul de rețea. CfD semnat sau PPA cu un cumpărător solid, ponderea vândută pe piață și riscul de limitare a producției (curtailment) în zonele aglomerate.
  7. Terenul. Drepturi de folosință pentru turbine, drumuri de acces și cabluri, pe toată durata de viață a parcului.

Perspectiva Momentum Energy

Vedem eolianul onshore drept segmentul în care schema CfD a avut cel mai mare efect: peste 2,6 GW contractați după un deceniu de stagnare. Green Breeze și prima fază VIFOR au intrat în rețea în 2026, iar proiectele cu termen în 2027-2028 vor testa capacitatea țării de a construi, de a transporta turbinele și de a racorda la timp.

Pentru capitalul de astăzi, ne uităm întâi la proiectele onshore cu CfD semnat sau PPA și cu racordare confirmată; offshore-ul rămâne o opțiune de urmărit până la prima licitație. Lucrăm cu investitorii la intrarea pe piață, la identificarea și dezvoltarea proiectelor, la EPC, operare și mentenanță și la analize de piață, cu certificări ANRE pentru proiectare (E1), execuție (E2) și încercări (A3). Detaliile sunt pe pagina de servicii.

Întrebări frecvente

Ce este un parc eolian?

Un parc eolian este o centrală electrică formată din mai multe turbine eoliene amplasate pe același teren, legate prin cabluri și racordate la rețea printr-o stație de transformare comună. Turbinele transformă energia cinetică a vântului în energie electrică.

Care este cel mai mare parc eolian din România?

Fântânele-Cogealac, din județul Constanța, cu 600 MW și 240 de turbine. A fost finalizat de CEZ în noiembrie 2012, iar din noiembrie 2024 face parte din portofoliul grupului PPC.

Câtă capacitate eoliană are România?

Potrivit Transelectrica, centralele eoliene aveau 3.136 MW instalați la 1 ianuarie 2026. Între 1 ianuarie și 21 august 2026 au fost racordați încă 496 MW de eolian.

Cât produce o turbină eoliană?

Depinde de mărimea turbinei și de vânt. La parcul Green Breeze din Galați, 16 turbine de 6,2 MW au o producție anunțată de circa 312 GWh pe an, adică aproximativ 19,5 GWh pe turbină.

Are România parcuri eoliene offshore?

Nu încă. Legea 121/2024 a creat cadrul legal, guvernul a aprobat în august 2026 perimetrele din Marea Neagră, iar Faza 1 are 3,1 GW, dar data primei licitații de concesionare nu fusese anunțată la data redactării.

La ce preț se vinde energia eoliană prin CfD în România?

Prețurile de exercitare pentru eolian au fost între 54,49 și 77,33 EUR/MWh în runda 1, între 65,17 și 79,5 EUR/MWh (medie 73,8 EUR/MWh) în runda 2 și între 59,95 și 74,9 EUR/MWh în runda 3. Contractele durează 15 ani.

windoffshore windblack seacfdgrid connectiontranselectrica

Surse și referințe

Organizații și documente citate în acest articol.

  1. Transelectrica, Planificarea operațională a funcționării SEN în vara 2026 (capacități de producție la 1 ianuarie 2026)
  2. Economica.net, Parcul eolian Fântânele-Cogealac a intrat în exploatare (23 noiembrie 2012)
  3. Economica.net, Cel mai mare parc eolian din România a scos la vânzare energie pe piața de contracte bilaterale (13 noiembrie 2024)
  4. PPC Group, PPC completes the acquisition of Evryo Group's 629 MW renewables portfolio in Romania (21 November 2024)
  5. Power Technology, Rezolv energises 192 MW phase one of Romania's VIFOR wind farm (5 October 2026)
  6. Energy-pedia, Rezolv Energy energises Romania's largest new wind project in more than a decade (6 October 2026)
  7. Nordex Group, Nordex Group obtains 77 MW order in Romania (3 August 2026)
  8. Energynomics, CfD contracts for more than 1,500 MW awarded, round 1 results (17 December 2024)
  9. U.S. Department of Energy, How a Wind Turbine Works
  10. ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
  11. Transelectrica (operatorul de transport și sistem)
  12. Ministerul Energiei
  13. OPCOM (operatorul pieței de energie)
  14. Banca Mondială
  15. Fondul pentru Modernizare (Comisia Europeană, Politici climatice)
Akya Karahan

Autor, analize de piață Momentum Energy

Akya Karahan scrie analizele de piață Momentum Energy despre solar, eolian, stocare, rețea și reglementare în România, în engleză și română, și semnează majoritatea articolelor publicate din martie 2026.

Discutați o oportunitate de investiție în România