Fondul pentru Modernizare în România: ce finanțează, apelurile pentru regenerabile și stocare și cum se aplică

Fondul pentru Modernizare este fondul european, alimentat din licitarea certificatelor de emisii EU ETS, care finanțează în 2021-2030 investiții în energie în 13 state membre cu venituri mai mici, inclusiv România. La noi, banii ajung la companii și instituții prin apelurile Ministerului Energiei pentru parcuri fotovoltaice și eoliene, baterii, rețele și eficiență energetică și prin schema de contracte pentru diferență (CfD). Ghidul explică de unde vin banii, cât îi revine României, ce apeluri au fost lansate și cum se aplică.

Ce este Fondul pentru Modernizare

Fondul pentru Modernizare (numit adesea și „fondul de modernizare”) a fost creat prin articolul 10d din Directiva 2003/87/CE privind EU ETS. Sprijină modernizarea sistemelor energetice și eficiența energetică în statele membre cu un PIB pe locuitor sub 75% din media UE în 2016-2018: Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Grecia, Portugalia și Slovenia au intrat la 1 ianuarie 2024, după revizuirea directivei din 2023.

Investițiile prioritare acoperă energia din surse regenerabile (inclusiv încălzirea și răcirea), eficiența energetică, stocarea, modernizarea rețelelor și a termoficării, sprijinul pentru gospodăriile cu venituri mici și tranziția justă în regiunile dependente de cărbune. Restul sunt investiții neprioritare. Potrivit Comisiei Europene, acestea pot primi cel mult 20% din fond (10% din certificatele adăugate la revizuire), iar fondul le acoperă cel mult 70% din costurile relevante.

De unde vin banii și cât primește România

Banca Europeană de Investiții (BEI) licitează trei categorii de certificate ETS și administrează veniturile:

• 2% din totalul certificatelor licitate în 2021-2030;
• încă 2,5% din certificatele licitate în 2024-2030, adăugate la revizuirea din 2023;
• certificatele pe care statele beneficiare au ales să le transfere în fond.

Comisia estimează veniturile totale la 57 de miliarde de euro pentru 2021-2030, la 75 de euro pe tona de CO₂; suma reală urmează prețul certificatelor.

România are 11,98% din prima categorie și 9,7% din a doua și a transferat în fond 143,6 milioane de certificate. În total îi revin 191,7 milioane de certificate, practic la egalitate cu Cehia (191,8 milioane) și peste Polonia (172,4 milioane). Ministerul Energiei evaluează alocarea la circa 14,4 miliarde de euro, la prețul de 75 de euro pe tonă folosit de BEI (septembrie 2026).

Potrivit listei ministerului revizuite la 22 septembrie 2026, investițiile românești confirmate sau recomandate la finanțare însumau circa 11,96 miliarde de euro, din care aproximativ 7,41 miliarde de euro fuseseră aprobate la plată. Este aproape o treime din cele 23,2 miliarde de euro plătite de fond tuturor beneficiarilor din ianuarie 2021 până în iulie 2026. România a primit cea mai mare sumă și în 2024 (1,956 miliarde de euro), și în primul ciclu din 2026 (636,9 milioane de euro dintr-un total de 2,5 miliarde).

Cum ajung banii la proiecte: BEI, Comitetul pentru investiții și Comisia

Un dezvoltator nu poate aplica direct la Bruxelles. Circuitul are patru actori:

1. Statul membru selectează investițiile și le transmite BEI și Comitetului pentru investiții. În România, autoritatea națională de implementare este Ministerul Energiei, conform OUG nr. 60/2022.
2. BEI confirmă dacă o investiție este prioritară; pe cele neprioritare le analizează tehnic și financiar, inclusiv reducerea emisiilor.
3. Comitetul pentru investiții (state, Comisie și BEI) se reunește de două ori pe an și face recomandări pentru investițiile neprioritare.
4. Comisia Europeană adoptă o decizie de plată după fiecare ciclu, iar BEI transferă banii statului în cel mult 30 de zile.

În 2026, Comitetul s-a reunit la 26 martie și la 20 octombrie. Termenele pentru statele membre au fost 12 februarie și 8 septembrie pentru propunerile prioritare, respectiv 15 ianuarie și 11 august pentru cele neprioritare. Din 2021 până în 2025, decizia de plată pentru al doilea ciclu a venit de fiecare dată în decembrie.

Nu orice propunere trece: în primul ciclu din 2026, BEI a constatat că 32 dintre cele 83 de propuneri prioritare analizate nu îndeplineau condițiile, iar Comitetul nu a putut recomanda cele cinci propuneri neprioritare ale României.

Cum se aplică la Fondul pentru Modernizare în România

Ministerul Energiei descrie două căi de acces:

• Apelurile de proiecte. Ministerul (sau o autoritate căreia i-a delegat un domeniu, precum Ministerul Transporturilor) obține întâi confirmarea BEI pentru o schemă multianuală, apoi lansează apelul, cu schemă de ajutor de stat și ghid al solicitantului aprobate prin ordin. Cererile se depun pe MySMIS2021 sau, la apelurile pentru entități publice din 2026, pe platforma Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
• Propunerile individuale de investiții, transmise prin minister către BEI și Comitetul pentru investiții, pe formularele BEI și cu acordul prealabil al ministerului.

Propunerile trec prin Comitetul de supraveghere al ministerului, iar lista aprobată ajunge la Guvern cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de transmiterea la BEI. De aceea, solicitanții le depun la minister cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de termenele europene; pentru al doilea ciclu din 2026, termenele naționale au fost 13 iulie (neprioritare) și 10 august (prioritare).

Ce finanțează: regenerabile, stocare și rețele

Ministerul gestionează fondul prin opt programe-cheie; pentru investitorii din energie contează mai ales:

• Programul-cheie 1, „Surse regenerabile de energie și stocarea energiei”: apelurile pentru capacități fotovoltaice, eoliene și hidro, pentru autoconsum sau pentru producție, și apelurile pentru stocare. Din fond este finanțată și schema CfD, cea mai mare linie a României.
• Programul-cheie 3, „Modernizarea și construcția de noi tronsoane de infrastructură energetică”: o schemă de 1,103 miliarde de euro pentru rețelele de distribuție și apelul pentru contorizare inteligentă. Separat, Transelectrica are proiecte finanțate din fond, între care linii noi de 400 kV (Gădălin-Suceava, axul Banat, Constanța Nord-Medgidia Sud) și stații digitale, precum cea de la Alba Iulia.
• Programul-cheie 5, pentru cogenerare de înaltă eficiență și termoficare, și Programul-cheie 7, pentru eficiența energetică a instalațiilor industriale incluse în EU-ETS.

Fondul a mai finanțat parcuri fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia pe halde și depozite de cenușă, transport cu emisii reduse și, ca investiții neprioritare, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni și conducte Transgaz (circa 530 de milioane de euro).

Apelurile din Fondul pentru Modernizare pentru fotovoltaice, eolian și stocare

Tabelul rezumă apelurile ministerului pentru finanțarea fotovoltaicelor și a altor regenerabile, a stocării și a contorizării, cu stadiul din octombrie 2026 (vezi și pagina despre Fondul pentru Modernizare).

Apel	Buget	Ce finanțează	Stadiu (octombrie 2026)
Autoconsum, primul apel (PFM/320)	415 mil. euro	Capacități noi solare, eoliene și hidro pentru autoconsumul companiilor; cel mult 20 mil. euro pe întreprindere și proiect	Cereri 25 aprilie-22 august 2024; implementare prelungită până la 31 decembrie 2028
Producție din surse regenerabile (PFM/322)	400 mil. euro	Capacități noi eoliene, solare și hidro pentru producție	Lansat la 25 aprilie 2024; implementare prelungită până la 31 decembrie 2028
Stocare la centrale existente (PFM/530)	150 mil. euro	Baterii noi în spatele contorului, la centrale regenerabile existente; cel mult 100.000 EUR/MWh și 10 mil. euro pe întreprindere și proiect	Cereri 19 noiembrie 2024-17 februarie 2025; 134 de cereri în clasamentul provizoriu din septembrie 2025
Autoconsum, al doilea apel (PFM/527)	310,7 mil. euro	Aceleași tehnologii; punctaj după ajutorul cerut pe MW și după stocarea de cel puțin 12 minute	Cereri 22 mai-21 septembrie 2025; liste provizorii în martie 2026 (369 de cereri solare sub 5 MW și 9 peste 5 MW)
Baterii standalone	150 mil. euro	Cel puțin 2.174 MWh noi; cel mult 69.000 EUR/MWh și 15 mil. euro pe întreprindere	Deschis pe MySMIS2021 până la 30 octombrie 2026, ora 14:00
Entități publice: solar cu stocare integrată	500 mil. euro	Fotovoltaic cu stocare pentru autoconsum, opțional pompe de căldură; cel mult 900.000 EUR/MW (1,1 mil. EUR/MW cu pompe de căldură) și 10 mil. euro pe beneficiar	Deschis pe platforma AFIR până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului
Entități publice: stocare	150 mil. euro	Stocare nouă pentru energia din surse regenerabile; cel mult 200.000 EUR/MWh și 10 mil. euro pe beneficiar	Deschis pe platforma AFIR până la 20 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetului
Contorizare inteligentă	100 mil. euro	Contoare și sisteme digitale ale operatorilor de distribuție; cel mult 25 mil. euro pe beneficiar	Deschis pe MySMIS2021 până la 2 decembrie 2026

Apelul pentru baterii standalone ierarhizează proiectele după ajutorul de stat cerut pe MWh instalat. Pot aplica întreprinderi de orice dimensiune cu activități din diviziunea CAEN 35, inclusiv firme nou-înființate cu un capital vărsat de cel puțin 100.000 de lei. Instalația trebuie să aibă cel puțin 1 MW și un raport de minimum 2:1 între MWh și MW și să funcționeze în 48 de luni de la semnarea contractului de finanțare. Detaliile sunt în ghidul nostru despre bateriile BESS, în analiza apelului de 150 de milioane de euro și pe pagina despre stocarea energiei.

Cum funcționează ajutorul: intensitate, selecție și obligații

Forma și intensitatea. Apelurile de până acum au acordat granturi, adică ajutor de stat nerambursabil. În apelurile pentru autoconsum și în cel pentru stocare la centrale existente, ajutorul se acordă în lei, ca rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate, deci beneficiarul prefinanțează lucrările. Ghidurile din 2026 permit până la 100% din costurile eligibile, dar cu plafoane pe MW sau pe MWh și pe beneficiar.

Selecția. Pentru companii, ministerul a folosit ofertarea concurențială: cine cere mai puțin ajutor pe MW sau pe MWh urcă în clasament. Apelurile din 2026 pentru entitățile publice aplică principiul „primul venit, primul evaluat”, până la epuizarea bugetului.

Eligibilitatea diferă de la un apel la altul. Apelul pentru stocare la centrale existente a exclus firmele nou-înființate și a cerut ca bateria să absoarbă anual cel puțin 75% din energie de la centrala la care este conectată. Primul apel pentru autoconsum a exclus agricultura și industria alimentară, care au o schemă separată, gestionată de Ministerul Agriculturii.

Obligațiile. Proiectele respectă principiul DNSH („a nu prejudicia în mod semnificativ”) și termenele din ghid. Beneficiarii privați care nu sunt supuși legii achizițiilor publice urmează îndrumarul ministerului din septembrie 2024: achiziția directă este permisă doar sub 10.000 de lei pentru produse și servicii și sub 50.000 de lei pentru lucrări, iar peste aceste praguri procedura este competitivă și se anunță public, cu caietul de sarcini și proiectul de contract. Contractele de lucrări pot fi atribuite înainte de contractul de finanțare, dar nu înainte de aprobarea cererii, iar orice majorare de preț o suportă beneficiarul. La nivel european, o schemă trebuie să arate plăți cel puțin o dată la doi ani; altfel investiția este considerată întreruptă, iar banii necheltuiți se întorc în fond.

Fondul pentru Modernizare, schema CfD și PNRR

Schema CfD. Contractele pentru diferență pe 15 ani pentru solar și eolian onshore sunt finanțate din Fondul pentru Modernizare. Potrivit Ministerului Energiei, finanțarea, estimată inițial la 3 miliarde de euro, a fost stabilită la 2,395 miliarde de euro pe baza prețurilor de exercitare din primele două runde; până în septembrie 2026 fuseseră aprobate la plată circa 479 de milioane de euro. Rundele au atribuit 1,53 GW (decembrie 2024), 2.751 MW (august 2025) și circa 316 MW de eolian (decembrie 2025). CfD-ul plătește un venit pe MWh produs, iar apelurile, o parte din investiție. Comisia permite cofinanțarea doar dacă se respectă regulile privind ajutorul de stat și aceleași costuri nu sunt finanțate de alt instrument european sau național.

PNRR. Planul Național de Redresare și Reziliență s-a încheiat la 31 august 2026, iar plățile din Mecanismul de redresare și reziliență se închid la 31 decembrie 2026. Fondul pentru Modernizare merge până în 2030, cu două cicluri de plată pe an, și preia o parte tot mai mare din granturile europene pentru energie (vezi analiza despre finalul PNRR).

Lista de verificare pentru solicitanți

1. Alegeți ruta. Companiile și entitățile publice aplică la apeluri; proiectele mari ale companiilor de stat intră prin propuneri individuale.
2. Citiți schema și ghidul, nu doar anunțul. Codul CAEN, vechimea firmei, capitalul vărsat, plafoanele și punctajul diferă de la un apel la altul.
3. Verificați racordarea. Avizul tehnic de racordare (ATR) și calendarul operatorului de rețea decid dacă respectați termenul de punere în funcțiune (vezi ghidul despre ATR și pagina despre racordarea la rețea).
4. Calibrați ajutorul cerut. Un ajutor mic urcă proiectul în clasament, dar lasă mai mult din cost pe seama capitalului propriu și a creditului.
5. Asigurați prefinanțarea. Acolo unde ajutorul este o rambursare, banii vin după ce cheltuielile au fost făcute.
6. Planificați achizițiile după îndrumarul ministerului. EPC-ul și echipamentele se atribuie prin procedură competitivă publicată, cu dosar complet.
7. Verificați furnizorii de invertoare și PCS față de restricțiile UE privind furnizorii cu risc ridicat.
8. Urmăriți platforma. Clarificările, listele provizorii și contestațiile trec prin MySMIS2021 sau AFIR.

Perspectiva Momentum Energy

Pentru un EPC, un proiect finanțat din Fondul pentru Modernizare înseamnă termene și documente fixe. Data de punere în funcțiune din ghid, de pildă 48 de luni de la contractul de finanțare la bateriile standalone sau 31 decembrie 2029 la entitățile publice, devine data-limită a contractului EPC. Achiziția se face prin procedură competitivă, iar recepția și dovezile de plată trebuie să reziste verificărilor. Credem că graficul de execuție, specificațiile tehnice și documentația trebuie aliniate la ghid înainte de depunerea cererii, nu după aprobare.

Avem certificări ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) pentru proiectare (E1), execuție (E2) și testare (A3) și lucrăm ca EPC la un parc fotovoltaic de 79 MWp în județul Alba. Grantul îmbunătățește economia proiectului, dar nu repară un proiect fără racordare sau fără finanțare pentru rest. Serviciile noastre acoperă etapele de la dezvoltare la EPC și O&M.

Surse și referințe

Organizații și documente citate în acest articol.

1. European Commission: Modernisation Fund (page last reviewed 2 July 2026)
2. Modernisation Fund: How it works (allowances per beneficiary Member State)
3. Modernisation Fund: Frequently asked questions
4. European Commission and EIB: EUR 2.5 billion of EU ETS revenues invested in cleaner energy systems in 11 EU countries (2 July 2026)
5. Commission Decision C(2026) 4325 of 16 June 2026 on disbursement of Modernisation Fund revenues, Annex 1
6. Modernisation Fund Investment Committee: Annual report 2024
7. Ministry of Energy: list of Modernisation Fund investments confirmed or recommended for financing (revised 22 September 2026)
8. Ministry of Energy: notice on the 2026 Investment Committee calendar and submission deadlines (28 November 2025)
9. Ministry of Energy: notice on accessing Modernisation Fund financing (August 2024)
10. Ministry of Energy: methodological guide for private beneficiaries not subject to public procurement law (September 2024)
11. Ministry of Energy: launch of two calls for new renewable capacity, EUR 415 million and EUR 400 million (April 2024)
12. Ministry of Energy: extension of the first self-consumption call to 22 August 2024
13. Ministry of Energy: call for battery storage at existing renewable plants, PFM/530 (November 2024)
14. Ministry of Energy: extension of call PFM/530 to 17 February 2025
15. Ministry of Energy: provisional ranking for call PFM/530 (September 2025)
16. Ministry of Energy: second self-consumption call, PFM/527 (May 2025)
17. Ministry of Energy: extension of call PFM/527 to 21 September 2025
18. Ministry of Energy: provisional list for call PFM/527, solar under 5 MW (13 March 2026)
19. Ministry of Energy: provisional list for call PFM/527, solar over 5 MW (13 March 2026)
20. Ministry of Energy: extension of implementation deadlines for Key Programme 1 renewable calls (May 2026)
21. Ministry of Energy: launch of the standalone battery storage call (August 2026)
22. Ministry of Energy: call for solar with integrated storage for public entities (September 2026)
23. Ministry of Energy: call for new storage capacity for public entities (September 2026)
24. Ministry of Energy: smart metering call (July 2026)
25. ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
26. Transelectrica (operatorul de transport și sistem)
27. Ministerul Energiei
28. Banca Europeană de Investiții (BEI)
29. Comisia Europeană
30. Fondul pentru Modernizare (Comisia Europeană, Politici climatice)