Grupurile industriale turcești au trecut de la cumpărarea de proiecte solare românești autorizate la construirea lor. Această pagină explică de ce funcționează coridorul, cum au intrat grupurile turcești și ce se schimbă când un investitor turc operează în cadrul UE.
Pe scurtTurcia este cel mai mare partener comercial din afara UE al României, cu schimburi bilaterale de circa 13,5 miliarde de dolari în 2025 și aproximativ 20.000 de companii cu capital turcesc active în România. În energie regenerabilă, grupurile industriale turcești au anunțat planuri de solar, eolian și stocare de câteva sute de megawați, au achiziționat proiecte fotovoltaice autorizate în mai multe județe din România și au semnat contracte EPC pentru centrale din România. România le oferă acestor investitori căi de venit denominate în euro și reglementate de UE (CfD pe 15 ani, PPA, vânzări merchant) și sprijin din Fondul pentru Modernizare al UE.
Cifre-cheie
Relația comercială precede tranziția energetică. Potrivit Ministerului Economiei, Turcia este cel mai mare partener comercial din afara UE al României, schimburile bilaterale au ajuns la circa 13,5 miliarde de dolari în 2025, iar aproape 20.000 de companii cu capital turcesc activează în România în construcții, producție, retail, logistică și, tot mai mult, energie. Contractorii și furnizorii de echipamente turci cunosc deja șantierele românești; energia este o extensie firească.
Pentru investitorii în energie, în mod specific, România adaugă ceea ce Turcia nu poate: apartenența la UE. Căile de venit sunt reglementate după regulile UE și denominate în euro, schema CfD este aprobată de Comisia Europeană și finanțată din Fondul pentru Modernizare, piața de energie este cuplată cu piața pentru ziua următoare a UE, iar producția din interiorul UE se află în interiorul perimetrului CBAM, nu în afara lui. Grupurile turcești cu cumpărători din UE sau cu ambiții de listare în UE au găsit această combinație atractivă.
Coridorul funcționează și în sens invers. Contractorii EPC, furnizorii de module și structuri și furnizorii O&M din Turcia aduc capacitate de livrare într-o piață românească în care contractorii experimentați sunt resursa rară pentru cei circa 4,2 GW de proiecte atribuite prin CfD cu termen în 2028.
Trei tipare ies în evidență în investițiile raportate de presa economică românească și internațională în 2025-2026. Grupurile, proiectele și cifrele individuale sunt tratate, cu sursele lor, în analizele noastre despre Turcia și România.
Primul val a cumpărat proiecte solare autorizate sau ready-to-build. Până în 2026, aceleași grupuri au trecut la construcție, faza pe care analiza noastră din iulie 2026 despre execuția capitalului turcesc în România o descrie în detaliu.
Planurile anunțate combină acum solar, eolian și stocare în același portofoliu românesc, ajung la câteva sute de megawați și includ bateriile de la început, nu ca o completare ulterioară.
Achizițiile s-au grupat în câteva regiuni ale României, unde proiectele autorizate și capacitatea de rețea puteau fi găsite în același timp.
Numim investitori, proiecte și contrapărți individuale doar în analizele noastre cu dată și sursă, unde fiecare afirmație are sursa ei.
O scurtă comparație a elementelor care îi surprind cel mai des pe investitorii care trec din cadrul turcesc în cel românesc. Este un rezumat, nu consultanță juridică.
| Subiect | România în 2026 | Notă |
|---|---|---|
| Sprijin pentru venituri | Contracte pentru Diferență bidirecționale pe 15 ani atribuite prin licitație, prețuri de exercitare în EUR/MWh (media solar runda 2: 40,46 EUR/MWh), finanțate cu 3 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare. | Stocarea nu este acoperită de CfD; PPA-urile și vânzările merchant sunt alternativele. |
| Monedă și piață | Contracte denominate în euro în interiorul pieței interne a UE; prețuri pentru ziua următoare pe OPCOM, cuplate cu piața UE (medie de 109,56 EUR/MWh în mai 2026). | Profilul prețului contează: orele negative de la amiază apar deja. |
| Acces la rețea | Aviz tehnic de racordare (ATR), apoi alocarea capacității conform procedurii Transelectrica din 2026, cu o garanție de participare de 20.000 EUR/MW (Ordinul ANRE 15/2026). | Alocarea se face pe zone; amplasamentul face parte din ofertă. |
| Finanțare publică | Apeluri din Fondul pentru Modernizare al UE gestionate de Ministerul Energiei, precum apelul de 150 de milioane de euro pentru baterii standalone, deschis până la 30 octombrie 2026. | Termene ferme și plafoane per companie. |
| Proprietate și teren | Proiectele sunt deținute printr-o companie românească; nu există restricții sectoriale privind proprietatea străină asupra producției. Terenul agricol urmează procedura de preempțiune din Legea 17/2014; drepturile de folosință pe termen lung sunt frecvente. | Persoanele fizice din afara UE investesc de regulă printr-o companie românească. |
| Reguli privind carbonul | Producția din interiorul UE se află în perimetrul CBAM; cumpărătorii corporativi cer tot mai des dovezi de corelare orară pentru aprovizionarea verde. | Relevant pentru grupurile care exportă în UE. |
Briefinguri de intrare pe piață și hărți ale reglementărilor în engleză, iar relația cu partenerii români este gestionată în limba română.
Identificarea și filtrarea oportunităților solare, eoliene și de stocare după regulile de rețea și autorizare din 2026.
Înființarea companiei și EPC: un singur partener român de la înregistrare la punerea sub tensiune, care construiește centrala în baza certificărilor ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) E1, E2 și A3.
Operare și mentenanță după punerea în funcțiune și, în curând, vânzarea energiei produse.
România intră într-o nouă fază: capitalul turcesc trece de la cumpărarea proiectelor solare la construcția lor efectivă, prin Koç, Tüpraş și Tek Enerji.
Koç, Tüpraș, Fiba, Ulusoy și Yeșilyurt fac din România capul de pod pentru energie regenerabilă. De ce giganții industriali turci intră acum, discret.
Fiba Group a intrat în România cu un portofoliu de energie regenerabilă de 500 MW, iar mutarea spune mai mult despre piață decât despre companie.
