Energie regenerabilă în România: surse, cifre oficiale și ce înseamnă energie verde

Energia regenerabilă este energia obținută din surse care se refac în mod natural: soarele, vântul, apa, biomasa și căldura din interiorul pământului. În România, sursele regenerabile au produs circa jumătate din electricitatea țării în 2024 și 2025, iar în primele șapte luni din 2026 ponderea lor a urcat la 57,7%, potrivit Eurostat; raportate la tot consumul de energie, inclusiv încălzirea și transportul, au acoperit 25,4% în 2024.

Ce este energia regenerabilă

O sursă de energie este regenerabilă atunci când se reface mai repede decât o consumăm. Cărbunele, gazele naturale și petrolul sunt resurse fosile, iar uraniul folosit la Cernavodă este tot o resursă finită: energia nucleară nu emite CO2 în funcționare și are emisii reduse, dar nu este regenerabilă. Pompele de căldură, care preiau căldura din mediu, sunt tratate în planurile oficiale ca tehnologie regenerabilă.

Contează și diferența dintre putere și producție: puterea instalată (MW) arată cât poate livra o centrală la un moment dat, iar producția (MWh sau TWh), câtă energie livrează efectiv într-un an. În 2025, cei 1.413 MW ai centralei de la Cernavodă au produs 10,1 TWh net, de peste două ori mai mult decât producția solară raportată (4,5 TWh), deși puterea solară instalată era de câteva ori mai mare. Soarele produce doar ziua, iar vântul doar când bate.

Sursele de energie regenerabilă din România

Hidroenergia, solarul și eolianul asigură aproape toată electricitatea verde a României, biomasa contează mai ales pentru încălzire, iar geotermalul aproape deloc pentru electricitate.

Hidroenergia, cea mai mare sursă regenerabilă

Centralele hidroelectrice aveau 6.688 MW instalați la 1 ianuarie 2026, potrivit Transelectrica, cea mai mare capacitate regenerabilă din sistem. Hidroelectrica, cel mai mare producător de electricitate din țară, controlat de stat, exploatează 188 de hidrocentrale cu peste 6,3 GW. Producția depinde însă de precipitații și de debitul râurilor: a scăzut de la 14,0 TWh în 2024 la 12,1 TWh în 2025 (producție netă, Eurostat), iar 2025 a fost cel mai secetos an din istoria Hidroelectrica. Pentru flexibilitate, Hidroelectrica a aprobat în ianuarie 2026 o societate mixtă cu EDF pentru centrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, de 1.000 MW.

Energia solară, sursa care crește cel mai repede

România a instalat circa 2,2 GW în 2025, iar capacitatea solară cumulată a depășit 7 GW la finalul anului, din care aproximativ 3,5 GW în centrale de mari dimensiuni. Între 1 ianuarie și 21 august 2026 s-au mai racordat 1.331 MW fotovoltaici.

În producție, saltul este și mai vizibil: ponderea solarului în electricitatea netă a urcat de la 7,1% în 2024 la 9,7% în 2025 și la 15,1% în ianuarie-iulie 2026. În primele șapte luni din 2026, centralele solare au produs 4,2 TWh, aproape cât în tot anul 2025 (4,5 TWh). Cum funcționează o centrală de mari dimensiuni explicăm în ghidul despre parcul fotovoltaic, iar indicatorii pentru investitori sunt pe pagina despre energia solară în România.

Eolianul: Dobrogea și noile contracte CfD

Centralele eoliene aveau 3.136 MW instalați la 1 ianuarie 2026, iar aproximativ trei sferturi din capacitatea dispecerizabilă se află în Dobrogea, în județele Constanța și Tulcea. Cea mai mare parte a parcului a fost construită în 2010-2014; în 2025 s-au adăugat doar circa 330 MW, iar în 2026, până la 21 august, încă 496 MW. Trei runde de licitație pentru contracte pentru diferență (CfD) au atribuit peste 2,6 GW de eolian onshore. În Marea Neagră, Legea 121/2024 a creat cadrul pentru eolianul offshore, cu o țintă de 3 GW până în 2035, dar nicio licitație de concesionare nu fusese lansată la data redactării. Eolianul a produs 12,8% din electricitatea netă în 2025. Detaliile, inclusiv cele mai mari parcuri, sunt în ghidul despre energia eoliană și parcurile eoliene.

Biomasa și biogazul

În electricitate, biomasa are un rol mic: centralele pe biomasă, biogaz și alte surse aveau 139 MW instalați la 1 ianuarie 2026 și au produs 0,5% din electricitatea netă în 2025. Rolul ei mare este în încălzire, mai ales în zonele rurale. Potrivit Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), biomasa reprezenta 56% din toată energia regenerabilă a României în 2022, iar planul prevede scăderea acestei ponderi la 34% până în 2030, pe măsură ce sobele pe biomasă sunt înlocuite în principal cu pompe de căldură.

Energia geotermală

România are resurse geotermale, dar le folosește pentru căldură, nu pentru electricitate. La 1 ianuarie 2026, Transelectrica înregistra o singură unitate geotermală, de 0,05 MW, iar PNIESC menționează circa 150 MW de capacitate geotermală de încălzire, folosită în termoficare.

Câtă capacitate de producție are România

La 1 ianuarie 2026, centralele din Sistemul Energetic Național (SEN) aveau 19.178 MW instalați, potrivit Transelectrica. Sursele regenerabile însumau 13.057 MW, adică 68% din total.

Sursă	Putere instalată (MW)	Pondere
Hidro	6.688	34,9%
Eolian	3.136	16,4%
Solar (centrale licențiate)	3.094	16,1%
Biomasă, biogaz și altele	139	0,7%
Geotermal	0,05	0,0%
Nuclear	1.413	7,4%
Hidrocarburi	2.802	14,6%
Cărbune	1.905	9,9%
Total SEN	19.178	100%

Sursă: Transelectrica, puterea instalată conform licențelor, la 1 ianuarie 2026. Separat, același document indică 3.454 MW la prosumatori și 494 MW în instalații de stocare. Estimarea pv magazine depășea 7 GW de solar la finalul lui 2025; numărătorile diferă ca perimetru și dată.

Nuclearul înseamnă cele două unități de la Cernavodă, de circa 700 MW fiecare, care asigură de obicei aproximativ o cincime din producția de electricitate (21,7% în 2025). Unitatea 1 intră în retehnologizare în 2027-2030, cu un împrumut de 800 de milioane de euro aprobat de BEI. În vara lui 2026, debitul foarte scăzut al Dunării a lăsat centrala fără apă de răcire, iar ambele unități au fost oprite (28 iulie și 13 august), cum arată analiza noastră despre luna fără energie nucleară.

Cât din electricitatea României vine din surse regenerabile

Răspunsul depinde de indicator, iar în spațiul public circulă trei cifre, toate corecte:

1. Ponderea în producția de electricitate. Datele lunare Eurostat arată că sursele regenerabile au asigurat 50,0% din producția netă de electricitate în 2024, 48,9% în 2025 și 57,7% în ianuarie-iulie 2026.
2. Ponderea în consumul de electricitate, după regulile UE. Pentru țintele europene, Eurostat calculează ponderea regenerabilelor în consumul brut de electricitate (RES-E), cu producția hidro și eoliană normalizată pentru anii secetoși sau cu vânt slab: 47,6% în 2024 pentru România, față de o medie UE de 47,5%.
3. Ponderea în tot consumul de energie. Incluzând încălzirea și transportul, regenerabilele au acoperit 25,4% din consumul final brut de energie în 2024, peste media UE de 25,2%. Cifra este mai mică pentru că transportul a avut doar 8,4% regenerabile, iar încălzirea și răcirea 28,1%.

Sursă	2024	2025	Ian.-iul. 2026
Hidro	29,3%	25,9%	29,4%
Eolian	13,2%	12,8%	12,8%
Solar	7,1%	9,7%	15,1%
Biomasă și biogaz	0,4%	0,5%	0,4%
Total regenerabile	50,0%	48,9%	57,7%
Nuclear	21,0%	21,7%	17,6%
Gaze naturale	17,4%	17,3%	15,6%
Cărbune	11,6%	12,1%	9,1%
Producție netă totală	47,8 TWh	46,7 TWh	27,9 TWh

Sursă: Eurostat, producția netă de electricitate pe tip de combustibil, date lunare (nrg_cb_pem), extrase în octombrie 2026; lunile recente pot fi revizuite. Produsele petroliere (cel mult 0,1%) nu apar în tabel.

Creșterea din 2026 are trei cauze: solarul nou racordat, o producție hidro mai bună decât în seceta din 2025 și mai puțin nuclear, după oprirea planificată a Unității 1 de la Cernavodă între 10 mai și 4 iulie 2026. Energia produsă și consumată pe loc de prosumatori nu apare în producția raportată, așa că aportul real al solarului este mai mare decât arată tabelul.

Ce se construiește în 2026

Transelectrica a racordat 2.514 MW de capacități noi de producție și stocare între 1 ianuarie și 21 august 2026: 1.331 MW fotovoltaici, 663 MW stocare, 496 MW eolieni, 20 MW pe hidrocarburi și 5 MW biogaz. Operatorul mai estimează circa 1.000 MW de solar și eolian și circa 1.000 MW de stocare până în decembrie 2026, o proiecție, nu un rezultat. Indicatorii pentru investitori sunt pe pagina despre piața de energie din România.

• Stocarea în baterii a ajuns la 1.975 MWh (989 MW) la 1 august 2026, față de 1.130 MWh (599 MW) în aprilie, potrivit Transelectrica; veniturile sunt explicate în ghidul despre stocarea energiei în baterii (BESS).
• Prosumatorii erau 385.791 la 31 august 2026, cu 4.282 MW instalați, iar 151.040 dintre ei aveau baterii, potrivit ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei). Regulile sunt în ghidul ce înseamnă prosumator.
• Contractele pentru diferență pe 15 ani au fost atribuite pentru circa 4,2 GW de solar și eolian în primele două runde (decembrie 2024 și august 2025), plus circa 316 MW de eolian în runda a treia (decembrie 2025).
• Racordarea la rețea a devenit filtrul principal: din 2026, proiectele de cel puțin 5 MW obțin capacitate prin licitațiile Transelectrica, cu o garanție de 20.000 de euro pe MW, iar prima licitație începe la 30 octombrie 2026 (detalii în ghidul despre avizul tehnic de racordare).
• Execuția are un termen comun: proiectele cu CfD trebuie să intre în exploatare comercială în 36 de luni de la semnare, așa că cea mai mare parte a capacității atribuite are termen în 2028; rolul contractorului este descris în ghidul despre EPC în energie.

Unde se îndreaptă: Strategia Energetică 2025-2035 și PNIESC

Strategia Energetică 2025-2035, adoptată în noiembrie 2024, vizează circa 24 GW de capacitate eoliană și solară și o pondere de 58,5% a regenerabilelor în consumul de electricitate până în 2035. PNIESC, actualizat în octombrie 2024, are ca țintă 38,3% regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 și o pondere de 57,8% în electricitate; planul prevede 32,3 GW de capacitate instalată în 2030, din care circa 75% din surse regenerabile.

Comparația cu cifrele reale arată unde este greul. La electricitate, România pornește de la 47,6% în 2024, deci mai are circa zece puncte procentuale până în 2030. La energia totală, drumul de la 25,4% la 38,3% este mult mai lung, iar traiectoria din PNIESC presupunea deja 31% în 2025. Comisia Europeană recomandase cel puțin 41%, țintă pe care planul o consideră greu de atins. Diferența se va face în încălzire, prin pompe de căldură, și în transport, prin electrificare.

Ce înseamnă „energie verde” pentru consumatori și producători

„Energie verde” este, în limbajul curent, electricitatea produsă din surse regenerabile. Un consumator o poate obține pe două căi. Prima este contractul cu un furnizor: dovada că un MWh provine din surse regenerabile este garanția de origine, explicată în glosarul nostru de energie regenerabilă. Garanțiile emise în România pot fi folosite deocamdată doar pe plan intern, iar țara vizează aderarea deplină la AIB, asociația care administrează sistemul european, de la 1 ianuarie 2027. A doua cale este producția proprie, care transformă consumatorul în prosumator.

Pentru producători, „verde” înseamnă acces la scheme de sprijin și la cumpărători dispuși să plătească pentru originea energiei. Schema de sprijin anterioară s-a bazat pe certificate verzi, iar reducerea lor din 2013 a dus la arbitraje ICSID câștigate împotriva statului, un istoric care intră și astăzi în prima de risc. Proiectele noi de mari dimensiuni își vând energia prin contracte pentru diferență, prin contracte de achiziție de energie (PPA) cu companii și pe piața pentru ziua următoare (PZU) a OPCOM, adesea combinând aceste surse.

De ce contează energia regenerabilă pentru România

Securitatea energetică. Vara lui 2026 a arătat cât de dependentă de vreme este baza sistemului: debitul scăzut al Dunării a oprit Cernavodă, România a declarat stare de alertă în sectorul energetic la 31 iulie, iar în seara de 11 august 2.151 MW din consum au fost acoperiți din import. Producția regenerabilă locală reduce nevoia de import, dar mai ales ziua: România exportă la prânz, când solarul produce mult și prețul este mic, și importă în orele scumpe de vârf, cum arată analiza noastră despre importuri și ponderea de 52% a regenerabilelor. De aici importanța stocării.

Fondurile europene. România a primit cea mai mare sumă dintre beneficiarii Fondului pentru Modernizare în 2024 și în primul ciclu din 2026, iar până în septembrie 2026 fuseseră aprobate la plată circa 7,41 miliarde de euro pentru investiții din România. Din fond se finanțează schema CfD (3 miliarde de euro) și apelul de 150 de milioane de euro pentru baterii standalone, deschis între 1 septembrie și 30 octombrie 2026.

Prețurile. În runda a doua CfD, solarul a obținut un preț mediu de exercitare de 40,46 EUR/MWh, iar eolianul de 73,8 EUR/MWh. Pe PZU, media aritmetică a fost de 108,16 EUR/MWh în 2025. Producția solară apasă deja prețurile din timpul zilei: din martie până în septembrie 2026, orele de vârf (9-20) au fost în fiecare lună mai ieftine decât orele de gol, iar în 23 dintre cele 42 de săptămâni raportate de OPCOM în 2026 cel puțin un interval de 15 minute s-a închis la preț negativ.

Perspectiva Momentum Energy

Pentru noi, întrebarea nu mai este dacă România va avea mai multă energie regenerabilă, ci unde și la ce oră va putea fi folosită. Producția solară de la prânz crește mai repede decât capacitatea sistemului de a o muta spre seară, așa că, în opinia noastră, câștigă proiectele cu racordare garantată, stocare și un EPC care livrează la termen.

Lucrăm ca EPC la o centrală fotovoltaică de 79 MWp în județul Alba, cu lucrările începute la 1 octombrie 2026, după ce între 1 mai și 5 septembrie 2026 am construit centrala de 13,3 MWp de la Lunca Mureșului. Deținem certificările ANRE E1 (proiectare), E2 (execuție) și A3 (încercări), conform Ordinului ANRE 134/2021. Serviciile noastre acoperă intrarea pe piață, dezvoltarea proiectelor, EPC, O&M și analiza pieței.

Surse și referințe

Organizații și documente citate în acest articol.

1. Transelectrica: Planificarea operațională a funcționării SEN în vara 2026, installed generation capacity at 1 January 2026
2. Eurostat: Net electricity generation by type of fuel, monthly data (nrg_cb_pem), Romania, January 2024 to July 2026
3. Eurostat: Share of energy from renewable sources (nrg_ind_ren), Romania and EU, 2024
4. European Commission: Romania, final updated National Energy and Climate Plan 2021-2030 (October 2024)
5. ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
6. Transelectrica (operatorul de transport și sistem)
7. OPCOM (operatorul pieței de energie)
8. Banca Europeană de Investiții (BEI)
9. Comisia Europeană
10. Eurostat
11. Hidroelectrica