Cel mai mare proiect Eurowind din lume se construiește în România. Cei 220 MW fotovoltaici și 110 MW de stocare din Dâmbovița arată încotro merg construcțiile din 2027

Parcuri fotovoltaice cu stocare în România, 2027: ce spune proiectul hibrid Eurowind Energy de la Vișina pentru EPC-uri, integratorii de sisteme BESS, bănci și investitori, la începutul noului ciclu de construcție.

În iunie 2025, Eurowind Energy anunța un parc fotovoltaic de 220 MW la Vișina, în județul Dâmbovița. Stocarea energiei apărea doar pe margine, ca o opțiune pe care compania o putea adăuga ulterior, dacă rețeaua ar fi avut nevoie.

În septembrie 2026, același proiect intră în construcție ca 220 MW fotovoltaic plus 110 MW de stocare în baterii. Adrian Dobre, Country Manager Eurowind Energy România, îl descrie drept cel mai mare proiect al grupului Eurowind la nivel mondial, nu doar în România.

Cincisprezece luni și o singură schimbare de design. Iar schimbarea aceasta este subiectul care contează.

Luna trecută am scris despre cele trei parcuri eoliene pe care Eurowind le-a demarat simultan și am argumentat că 2027 va fi anul logisticii de turbine. Vișina este componenta solară a aceluiași program și arată spre o altă constrângere. Construcția unui parc fotovoltaic nu mai este o problemă în România: piața a instalat aproximativ 2,2 GW fotovoltaic în 2025, iar între ianuarie și august 2026 au fost racordați încă 1.331 MW fotovoltaici. Întrebarea grea pentru 2027 vine după montajul panourilor: cum este mutată în timp, vândută și menținută disponibilă energia, atunci când aproape fiecare parc mare are o baterie alături.

Proiectul în cifre

• Capacitate: 220 MW fotovoltaic și 110 MW de stocare în baterii. Durata de stocare, deci și valoarea în MWh, nu a fost făcută publică.
• Amplasament: 354 de hectare la Vișina, județul Dâmbovița, cu peste 400.000 de panouri fotovoltaice.
• Producție: aproximativ 400 GWh pe an, echivalentul consumului a circa 150.000 de gospodării, potrivit Eurowind.
• Investiție: 174,8 milioane de euro, valoarea comunicată la anunțul proiectului, când acesta era doar fotovoltaic.
• Lucrări locale: modernizarea unui drum agricol de acces de 7,5 km, care rămâne deschis publicului.
• Calendar: începerea construcției în câteva săptămâni, cu punere în funcțiune vizată pentru 2027.

În jurul proiectului, Eurowind are în România un portofoliu de aproximativ 184 MW în operare, pe eolian, fotovoltaic și stocare, 138 MW eolieni în construcție, o țintă de circa 700 MW în operare până în 2027 și de 1 GW pe termen mai lung. Joachim Steenstrup, Global Head of External Affairs & Strategy la Eurowind, a inclus România printre cele patru piețe-cheie ale grupului, alături de Danemarca, Germania și Polonia, cu 300 până la 400 de milioane de euro alocate anual până în 2030, aproximativ 1 miliard de euro în total.

Un detaliu pentru cine construiește modelul financiar: cifra de 174,8 milioane de euro este anterioară bateriei. Este mai prudent să fie citită ca prag minim al investiției în parcul hibrid, nu ca valoare finală a capex-ului.

Eurowind a mai făcut o dată acest experiment

Vișina nu este primul proiect hibrid al Eurowind în România. La Teiuș, în județul Alba, compania a pus în funcțiune un parc fotovoltaic de 60 MW în aprilie 2025, iar apoi a adăugat alături un sistem de stocare de 120 MWh cu baterii LFP, o investiție de 21 de milioane de euro susținută prin PNRR. Contractul EPC, de 16,6 milioane de euro, a acoperit proiectarea, achizițiile, construcția, integrarea SCADA, DMS și EMS, testele și autorizarea comercială.

Teiuș a fost un retrofit: întâi parcul fotovoltaic, apoi stocarea. Vișina este gândit ca proiect hibrid înainte să fie bătut primul stâlp. Trecerea de la baterii adăugate ulterior la baterii proiectate din prima zi este tendința de urmărit, pentru că restul pieței din România face aceeași trecere, în același timp.

Coada de proiecte hibride din 2027

Să vedem ce altceva este programat să intre în funcțiune în aceeași fereastră.

• Enery construiește proiectul Ogrezeni, în județul Giurgiu: 534 MW AC fotovoltaic, aproximativ 750 MW DC, cu peste 1 GWh de stocare, o investiție de peste 460 de milioane de euro și punere în funcțiune vizată pentru vara lui 2027.
• Econergy a semnat o finanțare de 229 de milioane de euro, cu șase bănci, pentru Părău 2, în județul Brașov: 342 MWp fotovoltaic și 150 MW de stocare, din care 125 MW AC au CfD pe 15 ani la 49,4 EUR/MWh, cu operare comercială estimată la finalul lui 2027 sau începutul lui 2028. În aceeași zonă, sistemul de stocare IS Părău, de 76,76 MW și 150,288 MWh, a fost racordat la rețea în august 2026.
• OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia construiesc patru parcuri fotovoltaice în Oltenia, aproximativ 550 MW în total, pentru 2027: circa 800.000 de panouri, aproximativ 1.500 de transporturi cu camionul și o investiție de peste 400 de milioane de euro, finanțată în proporție de circa 70 la sută prin Fondul pentru Modernizare. În septembrie, OMV Petrom a semnat și un contract EPC pentru o baterie de 20 MW / 40 MWh la parcul fotovoltaic Ișalnița.
• Nofar Energy a pus în funcțiune 315 MWp în județul Giurgiu în septembrie 2026, inclusiv Iepurești, acum cel mai mare parc fotovoltaic din România aflat în operare, și pregătește un sistem de stocare de 280 MW / 860 MWh pe același amplasament.

Adăugând Vișina, coada vizibilă de proiecte însumează aproximativ 1,9 GW de capacitate fotovoltaică nouă (raportată mixt, AC și DC) și peste 1,9 GWh de stocare anunțată, planificată sau în construcție, fără valorile în MWh de la Vișina și Părău 2, care nu sunt publice. Doar ca număr de panouri, cele patru parcuri din Oltenia și Vișina au nevoie împreună de aproximativ 1,2 milioane de module. Extinsă la restul proiectelor, estimarea noastră este că în 2027 construcțiile fotovoltaice la scară utilitară din România vor manipula în jur de trei milioane de module.

Licitația pentru capacitate de racordare confirmă direcția. Dintre cele 12 proiecte și 491 MW înscrise la prima licitație Transelectrica, cu ofertare de la 30 octombrie 2026, majoritatea sunt hibride sau de stocare, inclusiv două parcuri fotovoltaice Romgaz cu stocare integrată și o baterie independentă de 100 MW la Iernut. Parcul fotovoltaic fără stocare devine excepția.

Apoi, raporturile. Teiuș combină 120 MWh de stocare de o oră cu 60 MW fotovoltaic. Vișina pune 110 MW de stocare lângă 220 MW fotovoltaic. Părău 2 pune 150 MW lângă 342 MWp. Ogrezeni are peste 1 GWh în spatele a 534 MW AC. Nu există încă un standard românesc pentru parcul hibrid. Fiecare dezvoltator pariază pe o altă combinație de venituri, iar din 2027 aceste pariuri vor fi testate unele împotriva celorlalte, pe aceeași piață.

Unde se mută blocajul

Pentru eolian, în 2027, constrângerea înseamnă drumuri, macarale și transportul palelor. Pentru fotovoltaic, constrângerea este mai puțin vizibilă.

• Electronică de putere și echipamente de înaltă tensiune. Un parc hibrid are nevoie ca invertoarele fotovoltaice, sistemele de conversie ale bateriilor, transformatoarele și echipamentele de stație să ajungă la timp și să funcționeze împreună. Pe un amplasament cu 400.000 de module, data energizării o stabilește partea de înaltă tensiune, nu panourile.
• Integrare. La Teiuș, integrarea SCADA, DMS și EMS a fost inclusă explicit în scopul contractului EPC. Într-un parc hibrid, sistemul de management al energiei decide când se încarcă bateria din parcul fotovoltaic, când se încarcă din rețea și când vinde. Cine controlează această interfață controlează o parte importantă din veniturile proiectului.
• Racordare. În coada Transelectrica se află 1.530 de proiecte regenerabile, cu 91.118 MW de capacitate aprobată. Pentru comparație, consumul național a atins un vârf de 7.274 MW pe 3 august 2026.
• Punere în funcțiune. Transelectrica estimează încă aproximativ 2.000 MW racordați până la finalul lui 2026, circa jumătate stocare. Fiecare dintre aceste active are nevoie de teste, calificare și autorizare comercială în aceleași câteva luni.

De ce este un ciclu, nu un vârf izolat

Două schimbări structurale fac din 2027 începutul unui ciclu de construcție pentru proiecte hibride, nu o excepție.

Prima este prețul. A doua rundă CfD a alocat aproximativ 1,4 GW fotovoltaic la un preț mediu de exercițiu de 40,46 EUR/MWh. Când energia solară este contractată atât de ieftin, iar prețurile angro de la prânz continuă să scadă, valoarea se mută spre seară. Diferența medie zilnică de preț în România a fost de aproximativ 168 EUR/MWh în 2025. O baterie pe același amplasament, în spatele aceluiași punct de racordare, este cea mai ieftină cale de a captura această diferență.

A doua este capitalul. Dezvoltatori privați, bănci comerciale, Fondul pentru Modernizare și PNRR finanțează deja proiecte hibride. Econergy are șase bănci pe un singur proiect. OMV Petrom și CE Oltenia au bani din Fondul pentru Modernizare în spatele parcurilor. Eurowind a angajat aproximativ 1 miliard de euro în România până în 2030. RPIA, Asociația Română a Industriei Fotovoltaice, descrie o piață care trece de la dependența de subvenții la structuri merchant, adică exact zona în care stocarea energiei electrice pe amplasament își justifică investiția.

Argumentele contrare, spuse direct

Valul de proiecte hibride din România vine cu riscuri reale, iar acest articol ar valora mai puțin dacă le-ar ocoli.

Veniturile bateriilor urmează să fie împărțite. Capacitatea instalată în sisteme BESS era de 989 MW și 1.975 MWh la 1 august 2026. Gabriel Andronache, vicepreședinte ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei), estimează aproximativ 2.000 MW și 4.000 MWh până la finalul anului, iar ANRE numără un pipeline de 9.147 MW în 143 de proiecte. România este a patra în Europa ca potențial de venit pentru baterii, potrivit analizei ENTSO-E, dar clasamentul reflectă deficitul de astăzi, iar deficitul este exact ce elimină acest pipeline. Cele mai expuse sunt bateriile de durată scurtă, construite în principal pentru serviciile de echilibrare.

Durata de stocare rămâne o întrebare deschisă la Vișina. O baterie de 110 MW cu o oră de stocare și una cu două sau patru ore sunt afaceri diferite, cu riscuri diferite. Până când valoarea în MWh devine publică, modelul de venituri nu poate fi citit din exterior.

Amplasamentele mari sunt greu de repetat. Cu 354 de hectare, Vișina depășește cu mult plafonul de 50 de hectare pe proiect aplicabil atunci când proiectele regenerabile se construiesc pe teren agricol extravilan de clasele III până la V de calitate. Proiectele de această dimensiune cer o procedură de urbanism mai grea, iar terenurile potrivite sunt limitate.

Iar coada de racordare nu este o coadă de construcție. 91 GW de capacitate aprobată față de un vârf național de aproximativ 7,3 GW înseamnă că majoritatea proiectelor din coadă nu vor fi construite niciodată. Proiectele care intră deja în construcție în 2026, precum Vișina, au un avantaj real față de cele care încă se luptă pentru capacitate.

Perspectiva Momentum Energy

Majoritatea comentariilor despre proiectele hibride din România se opresc la cifra de MW din titlu. Pentru proprietari, cifrele care contează vin mai târziu, dar se stabilesc mai devreme.

Un parc hibrid înseamnă două active cu durate de viață diferite, în spatele aceluiași punct de racordare. Panourile fotovoltaice se degradează lent și previzibil, pe 30 de ani sau mai mult. Bateriile se degradează cu fiecare ciclu, într-un ritm care depinde de cât de agresiv sunt dispecerizate. Strategia de tranzacționare care maximizează veniturile în 2028 poate consuma garanția bateriei până în 2032. Acest compromis se decide în logica EMS și în termenii garanției, înainte de punerea în funcțiune, nu după.

Există și un al doilea efect, pe care piața nu l-a evaluat încă. Pe măsură ce stocarea apare pe aproape fiecare parc mare, disponibilitatea devine o cifră la nivel de parc hibrid. Dacă bateria nu funcționează în vârful de seară, valoarea parcului fotovoltaic scade odată cu ea. Contractele de O&M care tratează panourile și bateria ca scopuri separate, cu timpi de intervenție separați și definiții separate de disponibilitate, îi vor lăsa pe proprietari să se certe despre care contractor a pierdut venitul.

Momentum Energy construiește și operează centrale solare în România, cu certificări ANRE E1, E2 și A3: livrăm proiecte EPC la cheie și servicii de O&M și suntem EPC pentru un parc fotovoltaic de 79 MWp în județul Alba, același județ în care se află proiectul hibrid Eurowind de la Teiuș. Din această experiență rezultă o singură concluzie, pe care coada de proiecte din 2027 urmează să o testeze la scară: deciziile care stabilesc producția unui activ pe toată durata sa de viață se iau înainte de începerea construcției.

Poziția noastră practică pentru proiectele hibride din 2027 este scurtă. Stabiliți durata de stocare, bugetul de cicluri și drepturile de dispecerizare înainte de comanda bateriei. Dați unei singure părți responsabilitatea pentru interfața dintre invertoarele fotovoltaice, conversia bateriei și EMS. Și scrieți contractul de O&M în jurul parcului, nu în jurul echipamentelor, cu disponibilitatea definită pentru parcul hibrid ca întreg.

România are resursa solară, un mecanism CfD funcțional, un proces de alocare a capacității de racordare cu date fixe din 2026 și capital privat serios care intră în piață. Întrebarea pentru 2027 nu mai este dacă proiectele hibride se construiesc. Întrebarea este dacă sunt construite pentru a funcționa bine în următorii 25 de ani.

Ce trebuie verificat înainte de trimestrul întâi 2027

• Durata de stocare, bugetul de cicluri și termenii garanției, corelate înainte de achiziția bateriilor.
• O singură parte responsabilă pentru invertoarele fotovoltaice, conversia bateriilor și integrarea SCADA și EMS.
• Sloturi de livrare pentru transformatoare și echipamente de înaltă tensiune, corelate cu o energizare în 2027.
• Etapele de racordare verificate față de calendarul de alocare Transelectrica și de rezultatele licitației din octombrie.
• Modele de venituri testate pentru aproximativ 2 GW / 4 GWh de baterii în operare la finalul lui 2026, nu pentru 1 GW, cât există astăzi.
• Scopul O&M și definițiile de disponibilitate scrise la nivel de parc, acoperind împreună fotovoltaicul și stocarea.

Surse și referințe

Organizații și documente citate în acest articol.

1. ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei)
2. Transelectrica (operatorul de transport și sistem)
3. ENTSO-E
4. Fondul pentru Modernizare (Comisia Europeană, Politici climatice)
5. Asociația Industriei Fotovoltaice din România (RPIA)